Autumn.

Stiu ca e necunoscut drumul pe care mergem, stiu ca frica de ceea ce e dincolo de noi e atat de mare, incat am putea sa semnalizam stanga si sa intoarcem. Si totusi, nu o facem , pentru ca e o cale, si o dorinta si unicul vis pe care ni-l putem permite. Ma sperie acum motiunea emotiei, si soaptele viitorului dar toate, rand pe rand ma leaga strans de pieptul tau. Nu pot sa las in urma ceea ce poate nu o sa mai gasesc vreodata, si de-asta sunt prinsa la mijloc in povestea asta, si poate pentru ca te vad prea clar, prea clar sub cerul liber.

Nu vreau sa ma mai trezesc dimineata, sa mai astept a doua zi,  sa mai existe vreo noapte.. fara tine. Lasa-ma sa te duc unde vreau eu, lasa-ma sa te trezesc dimineata, lasa-ma sa visez fiecare zi langa tine. Nu o sa iti faci griji de nimic, poti sa dormi un pic mai mult daca vrei, poti sa visezi un alt vis langa mine.

Stii.. As putea sa merg pe un alt drum si sa cant un cantec trist, dar si atunci tu ai dansa in mintea mea, in inima mea in tot ceea ce apartine de noi.